RSS
 

Inflamaţia

12 Mar

Inflamaţia este un proces inteligent, natural de apărare a organismului nostru în cazul în care este supus unei agresiuni bacteriene, virale, parazitare, chimice sau fizice.
Sufixul „ită” pus după denumirea unui organ, ne indică faptul că avem de-a face cu o inflamaţie a acestuia (inflammare” –lat. „a lua foc” „in” – în, „flamma” – flacără), de ex artrita – inflamaţia articulaţiilor, amigdalita- inflamaţia amigdalelor, gastrita – inflamaţia mucoasei stomacului, apendicita – inflamaţia apendicelui, colita- inflamaţia colonului, pielonefrita – inflamaţia rinichilor, anexita – inflamaţia ovarelor, orhiepididimita –inflamaţia testicolului, cistita – inflamaţia vezicii urinare, etc.
Această reacţie este definită (după Galen –medic celebru grec) de 5 simptome: „rubor” – roşeaţă locală, „calor” – căldură, (temperatură, febră), „dolor” – durere, „tumor” – umflare, „functio laesa” sau impotenţa funcţională a organului afectat. Toate acestea se explică prin modificările, în principal vasculare, care au loc. Vasele de sânge devin permeabile pentru a permite leucocitelor (armatei, soldaţilor) să vină de urgenţă (diapeteză) şi să lupte cu microbii, să colecteze toxinele/bicrobii/viruşii/resturile de celule moarte căzute în luptă (fagocitoză), sau să repare ţesuturile distruse (cicatrizare prin proliferarea fibroblastelor). Creşterea temperaturii este „dictată” de „stăpânul organelor” – creierul iar ca efect al acestei creşteri a temperaturii(febra), microbii şi viruşii nu se mai pot înmulţi iar leucocitele – soldaţii noaştrii, dimpotrivă, cresc numeric. La analizele de sânge vom observa creşterea numărului de leucocite, histaminei, VSH, proteinei C reactive, fibrinogenului, etc, ceeace înseamnă că în organismul nostru are loc un „război” cu un agresor. A „sări” imediat să scădem febra cu medicamente, atunci când avem de-a face cu o infecţie, sau inflamaţie nu este cel mai inteligent lucru pe care putem să-l facem, pentru că ne lipsim propriul corp de o „armă” naturală foarte eficientă. Febra, de fapt, este „o tragere de timp”, un şiretlic, pe care îl foloseşte corpul nostru care este viu şi inteligent. El întârzie astfel, lupta cu agresorul, până reuşeşte să pună la punct o armă mult mai eficientă, ucigătoare şi care rezolvă definitiv soarta bătăliei – anticorpii. De ce trage de timp? pentru că durează cam o săptămână până când leucocite specializate în arta culegerii informaţiilor (un fel de Serviciu Intern de Informaţii extrem de precis) reuşesc să „culeagă”, să le transmită unde trebuie şi să producă gloanţele ucigaşe – anticorpii specifici.
Din nefericire, pentru că omul nu mai are timp (vrea o „rezolvare pe loc, ACUM” a problemei), industria chimică şi medicală vine şi îi satisface această dorinţă de a scăpa de durere (neutralizarea „mesagerilor chimici – agenţii de informaţii- purtători de informaţii preţioase”- interleukine, encefaline, citokine, etc) sau de febră prin medicamente antitermice sau care scad temperatura imediat. Majoritatea medicamentelor aflate într-o farmacie se adresează durerii pentru că oamenii au fost educaţi să vadă în durere un duşman şi nu un prieten care ne anunţă/semnalizează că ceva nu este în regulă în organism! Simpla acceptare a durerii – oricât ar fi de intensă, îi reduce intensitatea până la a o face suportabilă, dar asta cere antrenament şi educaţie/informaţie corectă (cu cât vom „fugi” mai mult de o durere de dinte de ex, cu atât ea va fi mai intensă!). În ţările occidentale, în protocoalele terapeutice moderne, este interzisă scăderea febrei sub anumite valori admise ca fiind nepericuloase (sub 39 gr. Celsius), mai ales la copii. Atitudinea corectă faţă de boală presupune în primul rând repaus (creierul însuşi produce aşa numita „letargie”, oboseală, tendinţa de „a zace”, sau „comportament de boală”) pentru a nu risipi inutil energia necesară sistemului imunitar, hidratarea (toate animalele când sunt bolnave nu mai mănâncă – lipsa poftei de mâncare declanşată tot de creierul care ştie că digestia alimentelor presupune consum de energie – în schimb, beau apă multă) de preferat cu APĂ – apă purificată osmotic sau Apa Preventivă Alexoae, (altfel vom obliga sistemul imunitar să „se ocupe” şi de substanţele „nevăzute” din apă – clor, plumb, pesticide, minerale neabsorbabile,inutile, etc), vitamina C din fructe sau legumele binecunoscute (puternic antioxidant şi neutralizant al toxinelor produse de agresori), şi doar în cazuri extreme, când sistemul imunitar nu poate controla infecţia, apelăm la un antibiotice.

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply